zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic
WebMagnat.

="http://webmagnat.ro/bannere/230x230.swf" name="movie">
zigzagturistic.ro

Hramul: “Sfântul Nicolae”, sărbătorit la 6 decembrie. Locaţie: Mănăstrirea Almaş este situată pe valea pârâului cu acelaşi nume, descris în scrierile sale de Calistrat Hogaş, se află în ţinutul Neamţului, la circa 12 Km de oraşul Piatra-Neamţ. Alte atracţii: Din vechile construcţii se mai păstrează şi azi turnul-clopotniţă care în trecut proteja intrarea în incintă şi o căsuţă de tip ţărănesc ce adăposteşte Paraclisul “Sf. Nicolae”, construcţie din 1725.   Istoric: Tradiţia păstrează amintirea unei vechi obşti călugăreşti statornicită încă din secolul al XV-lea, sub conducerea sihastrului Vasile Almaş, venit din Transilvania împreună cu soţia sa Maria. Aceştia vor ridica în anul 1659, ajutaţi fiind de localnici, un paraclis din lemn, cu hramul “Sfântul Nicolae”, fiind consideraţi ctitorii acestui (...)

Manastirea Arbore

Hramul:   „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”, serbat la 29 August.   Locaţie: Mănăstirea Arbore este situată la 30 de km de Suceava, în Sat Solca, comuna Arbore. A fost ridicată în anul 1503 de Luca Arbore (Portar al Sucevei).   Alte atracţii: În pronaos este situat mormântul ctitorului mănăstirii, Hatmanul Arbore, ucis la porunca lui Ştefăniţă Vodă în 1523. Chivotul mormântului este considerat cel mai valoros însemn funerar de stil gotic din Bucovina.   Istoric:    În 1503 Luca Arbore, unul dintre marii boieri ai lui Ştefan cel Mare, sfetnic de seamă al lui Bogdan al III-lea şi tutore al lui Ştefăniţă Vodă, cel care în 1497 a apărat cu mult curaj Cetatea de Scaun timp de trei săptămâni împotriva asediului polon, cel care începând din 1486 a fost portarul Sucevei aproape 40 de ani, a ridicat un paraclis la Curtea (...)

zigzagturistic.ro

Hramul: “Buna Vestire”, sărbătorit la 23 aprilie. Locaţie: Mănăstirea Bisericani este amplasată într-un cadru natural deosebit, în satul Bisericani, comuna Alexandru cel Bun, la 12 kilometri vest de Piatra Neamţ, pe Valea Bistriţei, în Munţii Pietrosu, la o altitudime 650 metri. Culmile din jur poartă numele călugărilor care au întemeiat aici un schit în secolul al XV-lea.   Alte atracţii: În prezent aici, în aer pur de răşinoase, fiinţează Sanatoriul Bisericani. În mijlocul complexului de clădiri unde se tratează boli respiratorii, dăinuie şi impresionează încă ceea ce a mai rămas din mănăstire: o biserică şi câteva ruine. Tot aici, intr-un stejar este asezata o icoana, la care se perindă credincioşi din toată ţara.   Istoric: Mănăstirea de călugări a fost construită de către Ştefăniţă Vodă între 1512-1517, dar piatra (...)

Manastirea Bistrita

     Hramul: "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la 15 august.     Alte atracţii:        În partea de miazănoapte a incintei se află turnul-clopotniţă zidit de Ştefan cel Mare în 1498, dupa victoria de la Codrii Cosminului, obţinută asupra regelui polon Ioan Albert. Icoana facatoare de minuni este un dar al împăratului Manuel II Paleologul (1391-1425) şi al soţiei sale Ana, făcut lui Alexandru cel Bun şi Doamnei Ana (în 1407) în semn de recunoştinţă pentru buna primire de care se bucurase fiul lor Andronic în timpul vizitei sale în Moldova. Sfânta icoană a fost purtată prin satele Moldovei în timpul foametei din 1947.   Locaţie:       Situată la aproximativ 8 km de limita vestică a oraşului Piatra-Neamţ, în comuna Viişoara (actualmente comuna Alexandru cel Bun), Mănăstirea (...)

zigzagturistic.ro

Hramul “Sfântul Ierarh Vasile cel Mare”, sărbătorit la 1 ianuarie.   Locaţie: Mergând spre Târgu Neamţ pe drumul naţional 15C, după aproape 24 km, la intrarea în comuna Bodeşti, vei zări pe partea stângă a drumului silueta îndrăzneaţă a bisericii Mănăstirii Bodeşti.   Alte atracţii: Această mănăstire se află chiar pe traseul ce duce către celelalte vestite mănăstiri ale Neamţului.   Istoric: Schitul "Sf. Vasile cel Mare" din Bodeşti, ridicat ulterior la rangul de mănăstire are o istorie recentă, dar plină de zbucium. Aşezământul a fost înfiinţat pe un teren donat, în 1996, de Elena Iovu în scopul ridicării unui lăcaş de cult. Întrucât era unic proprietar al terenului, Elena Iovu a făcut această donaţie, autentificată la notariat, fără a mai avea nevoie şi de o semnătură a soţului.   De precizat (...)

Manastirea Bogdana

Hramul: “Sf. Nicolae”, serbat la 6 decembrie şi „Sf. Leontie de la Rădăuţi”, serbat la 1 iulie   Locaţie: Manastirea Bogdana se află în municipiul Rădăuţi,  Str. Bogdana Vodă, Nr.6.   Alte atracţii: Aici se află moaştele Sf. Ierarh Leontie. Mănăstirea Bogdana a fost reşedinţă mitropolitană până în 1401, când scaunul mitropolitan a fost mutat la Suceava.   Istoric: Mănăstirea Bogdana, un adevărat centru cultural, a contribuit la menţinerea unităţii de neam, limbă şi credinţă a românilor. Inclusă în patrimoniul UNESCO şi făcând parte din patrimonial artistic şi cultural al României, mănăstirea Bogdana a fost construită în a doua jumătate a sec.XIV. Nu se cunosc exact anii construcţiei mănăstirii şi bisericii Sf. Nicolae, dar se cunoaşte fapul că a fost ctitorită de Bogdan I, fiind cel mai vechi monument de arhitectură (...)

zigzagturistic.ro

Hramul: “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, sărbătorit la 21 noiembrie.   Locaţie: Trecând de Bicaz, şoseaua (DN 15) se desfăşoară dintr-o serpentină în alta şi, după ce urcă pintenul de deasupra "golfului" Potoci, se avântă spre Buhalniţa, localitate aflată la 50 km de Piatra-Neamţ. Un roi de case acoperă terasa mai înaltă a Bistriţei şi coastele din jur, iar pe fundalul acestui decor mirific se profilează silueta zveltă şi strălucitor de albă a strămutatei biserici a fostei Mănăstirii Buhalniţa   Alte atracţii: La două fereastre: cea a altarului şi cea a pronaosului, ferestre situate pe axul edificiului, se mai păstrează chenarele originale de piatră, pe suprafaţa lor apărând cunoscutul motiv al baghetelor încrucişate.   Istoric: Pomenită vreme îndelungată sub numele de Mănăstirea Hangu, biserica de pe moşia cu acest nume (...)

Manastirea Dragomirna

Hramul: „Pogorârea Sfântului Duh”, serbat de Rusalii, a 50-a zi dupa Învierea Domnului.   Locaţie: Pe DL Suceava, spre Nord până în Mitocu Dragomirnei - 9 km.   Alte atracţii: Printre piesele de o deosebită valoare artistică aflate în muzeul Mănăstirii Dragomirna se numără şi broderiile (epitafurile) cu fir de aur şi argint dăruite de ctitor în 1612 şi 1613.   Istoric: La moşia sa Dragomirna, la 12 km de Cetatea de Scaun a Moldovei – Suceava, Anastasie Crimca împreună cu boierii Lupu şi Simion Stroici au înălţat în 1602 biserica “schitului” închinată Sfinţilor Enoh, Ilie şi Ioan Teologul, în prezent aflată în cimitirul obştii. Din 1608 Mitropolit al Moldovei, cărturarul Crimca face să se termine de zidit, în 1609, biserica mare cu hramul “Pogorirea Sfântului Duh”, pe marginea unui lac şi lângă (...)

zigzagturistic.ro

Hramul: “Buna Vestire”, sărbătorit la 25 martie. Locaţie: Aşezată atât de izolat şi prin poziţia naturală pe care o ocupă în Moldova, mănăstirea Durău a fost multă vreme cea mai râvnită aşezare monahală de sub Ceahlău. Mănăstirea este situata în staţiunea balneo-climaterică Durău, din estul munţilor Ceahlau, la o distanţă de cinci kilometri faţă de cascada Duruitoarea, de la care, după tradiţie, şi-ar fi luat numele.   Alte atracţii: Pridvorul bisericii a fost pictat în anul 1835, în ulei de către monahii, pictori amatori, Macarie, Pimen şi Ghervasie. Prin strădania doctorului Paul Gotcu şi cu sprijinul credincioşilor, pronaosul, naosul şi altarul au fost împodobite între anii 1935-1937, cu pictura în ceară, executată de studenţi şi absolvenţi ai Academiei de Arte Frumoase din Iaşi, printre care şi Corneliu Baba, sub îndrumarea pictorului Nicolae (...)

zigzagturistic.ro

Hramul: “Botezul Domnului”, sărbătorit la 6 ianuarie.   Locaţie: Urmând şoseaua naţională DN 15 C, în comuna Dobreni, un drum modernizat (DJ 156 A) se desprinde spre vest, trecând prin satele Negreşti şi Poiana iar apoi printr-o întinsă zonă forestieră, în mijlocul căreia se află Mănăstirea Horaiţa.   Alte atracţii: Aici se găseşte o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pictată în sec. XIX, supranumită şi “Izbăvitoarea de secetă” sau “Maica Domnului de la Horaiţa”. Este scoasă în fiecare an în procesiune la Schitul Horăicioara, în ziua Izvorului Tămăduirii.   Istoric: Prima menţiune documentară a fost consemnată în actul din 11 iulie 1428 emis de Cancelaria lui Alexandru cel Bun, care consfinţeşte trecerea bisericii Horaiţa în jurisdicţia Mănăstirii Bistriţa. În anul 1466 Ştefan cel Mare (...)

list_obiectiv de la 21 la 30 din 76