Trecând podul peste “Ozana cea limpede şi frumos curgătoare”, ajungem la Humuleşti, localitate cunoscută din “Amintiri din copilarie” a lui Ion Creangă, astăzi cartier al oraşului Târgu Neamţ. Pe strada Ion Creangă nr. 8, Casa memorială “Ion Creangă” păstrează vie amintirea scriitorului. Marele povestitor a scris despre satul Humuleşti, în care s-a născut, că este un “sat mare şi vesel, împărţit în trei părti, care se ţin toate de una: Vatra Satului, Delenii şi Bejenii ...; sat vechiu răzăşesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul şi unul, cu flacai voinici şi fete mândre ...” Casele din Humuleşti sunt şi acum mari şi frumoase, iar in centru, la intersecţia drumurilor, se află biserica şi şcoala, în faţa căreia este statuia lui “Ion Creangă”. Construita în (...)

     Cine mai simte româneşte, cine iubeşte frumosul şi cine vrea să fie purtat de vocea lui Sadoveanu în lumea miraculoasă a versului eminescian, trebuie să treacă pragul casei memoriale “Mihail Sadoveanu” de lângă Schitul Vovidenia. Scriitorul a locuit timp de 17 ani în clădirea actualului muzeu, deoarece casa constituia reşedinţa sa de vară.      În toate camerele din casă se poate asculta, prin intermediul sistemul audio, vocea lui Mihail Sadoveanu recitând versuri din Mihai Eminescu. Este foarte interesant de văzut pălăria şi pelerina care i-au aparţinut scriitorului şi cu care a făcut ultimele fotografii, biroul, suportul de stilou pe care l-a purtat în orice loc în care a locuit, toate cele 100 de volume pe care le-a creat, obiecte de mobilier aşezate în acelaşi loc în care erau aşezate şi pe vremea scriitorului, biblioteca şi multe (...)

Construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea din lemn şi cărămidă, în cel mai autentic stil românesc, cu tindă şi trei încăperi la stradă, casa a fost lăsată în posesia Veronicăi Micle ca zestre şi moştenire de la părinţii săi. În anul 1850 casa a fost vândută doamnei Ana Câmpeanu cu 100 de galbeni. Anul 1864 a găsit-o pe Veronica în casa care i-a fost donată ca zestre de nuntă la căsătoria sa cu profesorul Ştefan Micle. În anul 1886 casa este donată Mănăstirii Văratic, fiind folosită de maicile care primeau îngrijire la Spitalul din Târgu Neamţ, aşa cum scrie în Actul de Danie: “Eu subsemnata Doamnă Veronica Micle cu domiciliul în Sf. Măn. Varatic / ... donez de a mea bună voie Sf. Măn. Varatic / ... / casa mea mobilată, cu toate atenansele situată în Târgu Neamţ pe Uliţa Mare (Str. Ştefan cel Mare nr. 12) / ... / în (...)

           Trecutul istoric, plin de glorie si de legende ale bătrânelor ziduri ale Cetăţii Neamţ nu încetează să impresioneze şi astăzi prin măreţia şi vechimea lor. Prin poziţia dominanatoare a cetăţii de pe Culmea Pleşului, deasupra Luncii Ozanei şi în partea de vest a oraşului Târgu-Neamţ, poate fi cosiderată un adevărat bastion care a rezistat timpului, rămânând în continuare un simbol al vitejiei neamului nostru.          Cetatea Neamţ, cunoscută impropriu sub titulatura Cetatea Neamţului, a fost ridicată la sfârşitul secolului al XVI-lea de către Petru I (1374-1391) şi este o creaţie arhitectonică moldovenească. Întemeierea statului Moldova în anul 1359 şi dezvoltarea economică au necesitat construirea unor cetăţi, care să asigure controlul drumurilor şi să (...)

In satul Târpeşti, din comuna Petricani, îşi are locul Nicolae Popa (n. 13 aug. 1919), cântăreţ bisericesc, colecţionar pasionat de artă populară autentică dar şi de obiecte folclorice. Creator popular de măşti, el este unul din numele de referinţă în arta naivă, devenit cunoscut nu numai pe plan naţional dar şi european. Muzeul organizat în casa sa constituie cea mai interesantă colecţie muzeală sătească din judeţ, rezultată din dragostea pentru vestigiile trecutului a unui mare amator şi creator de artă populară. Acest muzeu reuneşte deopotrivă, arheologie, numismatică, etnografie, artă religioasă, precum şi creaţii proprii ale colecţionarului - măşti, sculptură în lemn etc. Încă din copilărie Popa a învăţat să confecţioneze măşti de Anul Nou, iar mai târziu a început să sculpteze în grezie şi lemn. Îi place să cioplească chipuri de oameni, aşa (...)

   Hramul: “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, sărbătorit la 8 noiembrie.    Locaţie:    Mănăstirea Agapia mai este denumită şi Mânăstirea Agapia Nouă, pentru a se deosebi de Schitul Agapia Veche. Agapia este o mănăstire ortodoxă de maici, situată pe valea pârâului cu acelaşi nume, la doar trei kilometri de oraşul Târgu Neamţ. Localizată în mijlocul unei păduri, aflată la trei kilometri de satul Agapia, este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, cu aproape 400 maici, pe locul doi ca populaţie după Mănăstirea Văratec.    Alte atracţii:    Pictura din interior şi de pe catapeteasma bisericii a fost realizată de marele pictor român Nicolae Grigorescu (1858-1860). Mănăstirea deţine o bibliotecă şi o colecţie muzeală de artă medievală. Pe lângă mănăstirea, măicuţele care întreţin locul au (...)

     Hramul: "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la 15 august.     Alte atracţii:        În partea de miazănoapte a incintei se află turnul-clopotniţă zidit de Ştefan cel Mare în 1498, dupa victoria de la Codrii Cosminului, obţinută asupra regelui polon Ioan Albert. Icoana facatoare de minuni este un dar al împăratului Manuel II Paleologul (1391-1425) şi al soţiei sale Ana, făcut lui Alexandru cel Bun şi Doamnei Ana (în 1407) în semn de recunoştinţă pentru buna primire de care se bucurase fiul lor Andronic în timpul vizitei sale în Moldova. Sfânta icoană a fost purtată prin satele Moldovei în timpul foametei din 1947.   Locaţie:       Situată la aproximativ 8 km de limita vestică a oraşului Piatra-Neamţ, în comuna Viişoara (actualmente comuna Alexandru cel Bun), Mănăstirea (...)

      Hramul: ”Înălţarea Domnului”, sărbătorit la 40 de zile de la Paşte, “Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ”, sărbătorit în prima zi din din Postul Naşterii Domnului.      Locaţie:      Mănăstirea Neamţ este cea mai veche şi cea mai importantă aşezare monastică a Moldovei. La 12 kilometri, nord vest de Cetatea Neamţ, într-o poiană de pe valea râului Nemţişor, înconjurată de culmi impadurite, este aşezată Mănăstirea Neamţ, “Ierusalimul ortodoxiei romane”.    Alte atracţii:     Aici se găseşte Icoana Maicii Domnului primita în dar de Domnitorul Alexandru cel Bun de la împăratul bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul.    Istoric:    În tezaurul de valori ale patrimoniului istoric şi cultural-artistic naţional Mănăstirea Neamţ ocupă (...)

Hramul: “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, sărbătorit la 8 noiembrie. Locaţie: Pe drumul naţional 15B dinspre Poiana Teiului spre Târgu Neamţ, din Valea Largului se desprinde în stânga, o ramificaţie dreaptă de 10 kilometri spre satul Petru Vodă. Credincioşii şi turiştii care vin cu trenul până la Bicaz, pot lua autobuzele din spatele gării sau din centrul localităţii Bicaz. Alte atracţii: În cadrul unui laborator se prepară medicamente naturiste pentru diverse afecţiuni şi sunt maici cu experienţă în domeniu care au tratamente foarte eficiente. Istoric: Constituită recent, spre sfârşitul secolului al XX lea , mănăstirea Petru-Vodă este realizată într-o manieră ce trădează influenţe ale stilului medieval, devenind deja loc de pelerinaj pentru zeci de mii de credincioşi. În zonă n-a existat niciodată un aşezământ monahal, dar după 1989 credincioşii au (...)

Hramul: “Tăierea capului Sf. Ioan Botezatorul”, sărbătorit la 29 august. Locaţie: Situată la 22 kilometri de oraşul Târgu Neamţ, pe şoseaua spre comuna Pipirig, Mănăstirea Secu este una dintre cele mai cunoscute şi vizitate aşezăminte monahale din ţinutul Neamţului. Mănăstirea este aşezată la poalele Muntelui Vasan şi are înfăţişarea unei cetăţi medievale, cu ziduri groase şi turnuri de apărare. Munţii acoperiţi cu păduri de brazi o înconjoară ca o cetate naturală. Alte atracţii: Până în anul 1910, pe zidul clopotniţei din mănăstire se găsea pisania originală de la biserica construită de Voievodul Petru Rareş, în nişa unde se afla acum o frescă cu Sf. Ioan Botezatorul. Istoric: Mănăstirea Secu este o vatră monahală a cărei vechime se ridică la aproape 500 de ani. În jurul anului 1500, pe domeniul feudal al Cetăţii Neamţului, pe valea Pârâului Secu, (...)