zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic
WebMagnat.

="http://webmagnat.ro/bannere/230x230.swf" name="movie">

Lacul Rosu - Bicaz

       Lacul Rosu face parte din masivul Hăşmaşul Mare, situându-se între Suhardul Mic 1352 m şi Suhardul Mare 1507 m precum şi vârful Ghilocoş 1406 m. În mod caracteristic structura calcaroasă ce formează masivul este înclinată spre nord-est, versantele sud-estice fiind mult mai abrupte. Denumirea actuală a fost folosită prima oară de către Orbán Balázs în 1864. În anul 1853 Benkő Károly foloseşte expresia Lacul lui Veress (veres=roşu) ca un lac bogat în păstrăvi.
        Formarea lacului: intr-o zi ploioasă din anul deosebit de bogat în precipitaţii, cum reiese din analele timpului, 1837 o parte a versantului nord-vestic al muntelui Ghilocoş s-a prăbuşit şi a obturat valea unde se uneau patru pârâuri, dând naştere lacului. Deci lacul are peste 160 de ani. Alţii presupun, că lacul de fapt s-a născut în urma cutremurului deosebit din 11 ianuarie 1838, dar esenţial este, că s-a format prin deplasarea masei argiloase depuse cu ocazia ultimei ere glaciale pe versantul nord-vestic al muntelui Ghilocoş. Curând după obturarea văii pădurea de brazi a fost inundată şi arborii s-au pietrificat, oferind o particularitate rară întregului peisaj. Original lacul, în primii ani de la formare s-a extins mai mult - cam un km mai sus în valea pârâului, dar de-a lungul timpului barajul natural s-a erodat, nivelul apei stabilizându-se la nivelul actual. Legenda spune, că în momentul catastrofei în vale s-ar fi aflat turme de oi, care au fost înghiţite de pământ împreună cu ciobanii, de aici derivă numele lacului (gyilkos - ucigaş). Argila galben-roşiatică din aluviunile aduse după câte o ploaie torenţială, precum şi reflecţia stâncilor roşiatici din împrejur sunt bazele altor teorii privind originea numelui sub care lacul este cunoscut. Oricare ar fi însă originea numelui, lacul, cu frumuseţea sa ieşită din comun a fost sursă de inspiraţie pentru mulţi artişti, peisajul este imortalizat în numeroase opere de artă, fotografii şi pelicule de certă valoare artistică.
        Dimensiunile lacului in anul 1955, măsurători efectuate de A. Năstase, I. Pişotă : altitudinea 983 m, circumferinţa 3090 m, suprafaţa 126.340 mp, volumul 680.000 mc, adâncime medie 5,4 m, adâncime maximă 10,5 m în apropierea barajului natural, punctul de origine a pârâului Bicaz, lungime maximă 1 km, lăţime maximă 442 m, lăţime medie 100 m, suprafaţa maximă observată 126.720 mp, suprafaţa acoperită de plante acvatice 10.000 mp. Bazinul lacului este umplut de aluviuni încet, dar sigur. După calculele lui I. Bojoi în 130 de ani s-au depus 480.000 mc de aluviuni, ceea ce înseamnă reducerea volumului apei cu 40%. În albia pârâurilor Hăşmaş şi Piatra Roşie au fost construite diguri între anii 1960-1962 cu scopul de a reţine aluviunile aduse de către acestea, dar şi în aceste condiţii cu ocazia precipitaţiilor importante se poate observa colorarea roşiatică a apelor lacului cauzată de aluviunile aduse. Vara apa lacului poate să atingă temperatura de 22 C°, iarna lacul este acoperit de gheaţă. În anul 1890 lungimea maximă a lacului era aproximativ 1300 m, care s-a redus cu timpul la 950 m.  Lacul este populat cu  păstrăvi indigeni, boisteni, rosioara, biban, beldita, obleti. Drumul ce duce la lac a fost construit începând cu anul 1912, în prealabil în zonă existând numai drumuri forestiere.
        Împrejurimile lacului au un microclimat plăcut, deosebit de benefic pentru tratarea stărilor de convalescenţă, extenuare fizică şi psihică, insomnii, neurastenii. Temperatura medie multianuală este de 8 C°, peste media de 6 C° a depresiunilor intramontane. Valea este practic ferită de vânturi, aerul deosebit de curat, bogat în aerosoli naturali, împrejurimile pitoreşti oferă condiţii excelente pentru cei ce caută surse de regenerare rapidă pe cale naturală.

GALERIE FOTO

lacu rosulacu rosu 2lacu rosu 3rata2rata