zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic
WebMagnat.

="http://webmagnat.ro/bannere/230x230.swf" name="movie">

Cetatea de scaun a Sucevei - Suceava

Cetatea de Scaun a Sucevei, întâlnită şi sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate aflată la marginea de est a oraşului Suceava (în nordul României). Ea se află localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălţime de 70 m faţă de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale a Sucevei. Este preferată folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei şi nu a celui de Cetatea Sucevei, deoarece în Suceava au existat două cetăţi: Cetatea de Scaun şi Cetatea de Apus (Cetatea Şcheia), ambele fiind construite de domnitorul Petru I Muşat (1375-1391).

 

Cetatea Sucevei făcea parte din sistemul de fortificaţii construit în Moldova la sfârşitul secolului al XlV-lea, în momentul apariţiei pericolului otoman. Sistemul de fortificaţii medievale cuprindea aşezări fortificate (curţi domneşti, mănăstiri cu ziduri înalte, precum şi cetăţi de importanţă strategică), în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având şanţuri adânci.

 

Cetatea a fost construită la sfârşitul secolului al XIV-lea de Petru I Muşat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ştefan cel Mare şi distrusă în secolul al XVII-lea (1675) de Dumitraşcu Cantacuzino. În prezent, Cetatea Sucevei se află în ruine.

Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004

 

În anul 1388, domnitorul Petru I Muşat (1375-1391) a mutat capitala Principatului Moldovei din oraşul Siret în oraşul Suceava. Voievodul era căsătorit cu sora regelui Poloniei, Vladislav Iagello (1386-1434). Cetatea Sucevei (u gorodea Soceavea') este menţionată pentru prima dată într-un document din 10 februarie 1388 al voievodului moldovean Petru I.

 

Aici a existat un pâlc de pădure care a fost defrişat prin incendiere în vederea ridicării construcţiei. Datarea construcţii se datorează şi descoperirii câtorva zeci de monede de argint (toate emise de monetăria voievodului Petru I Muşatinul) în cel mai vechi nivel al cetăţii. Petru Muşat a construit în Suceava un castel fortificat pentru a-i servi ca reşedinţă voievodală. Pentru a proteja intrarea în cetate de pericolul atacării cetăţii cu mijloace de artilerie, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a dezvoltat sistemul de apărare a cetăţii.

 

Domnitorul Ştefan cel Mare (1457-1504) a înţeles cel mai bine necesităţile construirii de clădiri fortificate pentru a apăra Principatul Moldovei de atacurile turcilor, tătarilor, ungurilor sau polonilor. El a construit primele mănăstiri fortificate din Moldova şi a întărit cetăţile existente. Considerând că Cetatea Sucevei nu este suficient întărită pentru a rezista atacurilor inamicilor Moldovei, el a construit un zid de incintă care a înconjurat fortul muşatin, asemenea unui inel.

 

În vara anului 1476, Cetatea Sucevei a fost asediată de oştile turceşti, conduse de sultanul Mahomed al II-lea, fiind avariată. Asediul a demonstrat vulnerabilitatea zidurilor la ghiulele de fier. A fost ridicat al doilea zid, cu grosimea de 2 metri, care s-a unit pe latura de nord cu zidul fortificaţiei lui Petru Muşat. Deşi cetatea a fost asediată din nou în anul 1485 de armatele otomane, apoi în 1497 de oştile poloneze conduse de regele Ioan Albert. Nici unul dintre atacuri nu a reuşit să ducă la predarea cetăţii. Cetatea a fost mai afectată de alunecări de teren.

 

În mai 1600, Mihai Viteazul întreprinde o campanie militară în Moldova. După ce armatele sale trec apa Trotuşului la 4 mai 1600 şi ocupă Bacăul la 10 mai, oştile valaho-transilvane se îndreptă spre Suceava, iar la 16 mai, apărătorii Cetăţii Sucevei îi deschid porţile şi se predau fără luptă.

 

În anul 1684, întreagă latura de nord a cetăţii s-a prăbuşit în urma unui puternic cutremur, ca şi turnul cel mare din Cetatea Sucevei. Timp de peste două secole, Cetatea Sucevei s-a aflat în părăsire, ruinându-se şi mai mult.La începutul secolului al XX-lea, arhitectul austriac Karl A. Romstorfer a efectuat lucrări de restaurare a Cetăţii de Scaun.

 

În anul 1951, la iniţiativa Academiei Române, a fost organizat primul şantier şcoală de arheologie medievală din România, sub conducerea profesorului Ion Nestor de la Facultatea de Istorie din Bucureşti, cercetări arheologice care au condus la stabilirea etapelor de edificare ale Cetăţii de Scaun [19]. În perioada 1961-1970 s-au întreprins ample lucrări de protejare, consolidare şi restaurare parţială a cetăţii.

 

În anul 2004, cu prilejul comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, s-au finanţat din bugetul statului unele lucrări de restaurare parţială a cetăţii, fiind aplicată pe zidul fortului, în apropierea intrării, o placă memorială din marmură. Lucrările efectuate au vizat acoperirea pivniţei cu o placă din beton, consolidarea arcadelor interioare, restaurarea podului de acces în cetate etc.

 

Începând din anul 2005, în cetate sunt găzduite expoziţii temporare de pictură sau expoziţii cu figuri de ceară pe teme diverse şi din 2006 a început să fie organizat cel mai mare festival medieval din Moldova, iar autorităţile locale doresc ca acest eveniment să devină cel mai cunoscut festival de artă medievală din România, pentru a face din Cetatea Sucevei kilometrul zero al turismului sucevean. Festivalul de artă medievală “Ştefan cel Mare” este organizat anual, timp de o săptămână, în preajma jumătăţii lunii august. Complexul Muzeal Bucovina este principalul organizator al evenimentului.

 

GALERIE FOTO

cetatea-de-scaun-a-moldoveicetatea-de-scaun-a-suceve