zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic zigzagturistic
WebMagnat.

="http://webmagnat.ro/bannere/230x230.swf" name="movie">
Barajul de la Bicaz si lacul artificial - Izvorul Muntelui

        O alta atractie turistica este si Lacul de acumulare” Izvorul Muntelui” (35km lungime pe o suprafata de 33 km2), cunoscut si sub numele de “Lacul Bicaz”. Acesta este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe raurile interioare din Romania, fiind situat pe cursul superior al raului Bistrita. Locul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic de la Bicaz, adevarat gigant cu o înaltime de 127 m, a carei ridicare a cerut excavarea a mai mult de 170.000 m3 de stânca. Din el se alimenteaza centrala hidroenergetica Bicaz-Stejaru. Pentru realizarea constructiei Barajul de la Bicaz au trebuit stramutate aproape 20 de sate. Lucrarile de constructie la amenajarea hidro-energetica au inceput in luna noiembrie a anului 1950 an in care a fost aprobat planul de electrificare al tarii. Costurile realizarii proiectului au fost de aproximativ 1,7 miliarde de lei ( bani socotiti la valoarea de (...)

Biserica Sfantul Nicolae

Hramul: “Sf. Ierarh Nicolae”, serbat la 6 decembrie.   Locaţie: Biserica “Sf. Nicolae” din Suceava este o biserică ortodoxă construită în anul 1611 în municipiul Suceava. Ea se află situată pe Str. Mihai Viteazul nr. 2, în apropiere de Colegiul “Ştefan cel Mare”.   Alte atracţii: Biserica “Sf. Nicolae” din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004.   Istoric Biserica "Sf. Nicolae" dateaza din sec. XVI, reînnoita de Nicoară Prăjescu, mare vistier, la 1611, restaurată la 1895, când a fost zugravită de pictorul Vladimir Mironescu.  Între anii 1546-1551, după cum aminteşte pisania, voievodul Iliaş Rareş a ctitorit şi zidit o biserică. În anul 1611, în timpul domniei lui Constantin Movilă (1607-1611), vel vistiernicul Nicoară Prăjescu, împreună cu cneaghina Maria, a (...)

Casa memoriala Alexandru Vlahuta

Casa memorială Alexandru Vlahuţă de la Agapia este un muzeu memorial înfiinţat în casa în care a locuit scriitorul Alexandru Vlahuţă (1858-1919) în apropiere de Mănăstirea Agapia (judeţul Neamţ). Istoricul casei memoriale În anul 1880, după ce a rămas văduvă, sora lui Vlahuţă, Elisabeta Străjescu (1850-1925), s-a călugărit la Mănăstirea Agapia. Zece ani mai târziu, în 1890, s-au călugărit şi părinţii săi cu numele de Elisabeta şi Nectarie, apoi şi un frate mai mic, cu numele de Mardarie. În satul mănăstiresc de lângă Mănăstirea Agapia, pe o coastă de deal aflată mai sus, maica Elisabeta Străjescu a construit o căsuţă cu cerdac în anul 1885, unde s-a mutat ulterior şi mama sa. În această casă, scriitorul Alexandru Vlahuţă venea adeseori în timpul verii pentru a se odihni. Uneori, îşi aducea acolo şi prietenii săi, printre care se număra şi pictorul (...)

Casa memoriala Aristide Caradja

În centrul comunei Grumăzeşti, judeţul Neamţ, casa memorială Aristide Caradja este situată în mijlocul unui mic parc dendrologic. Construcţia are un singur nivel şi prezintă o terasă largă în faţa marelui salon din care se deschid intrările în celelalte încăperi. Aici a trăit şi a studiat timp de mai mulţi ani, mai ales după cel de-al doilea război mondial, cunoscutul entomolog Aristide Caradja (1861-1955), membru al unei familii nobile de origine greco-bizantină, realizatorul unei colecţii de fluturi de o mare valoare ştiinţifică, unică în lume, pe care a donat-o Muzeului “Grigore Antipa” din Bucureşti. Casa în care a trăit şi a studiat timp de mai mulţi ani cunoscutul entomolog Aristide Caradja se află situată  în centrul comunei Grumăzeşti, în mijlocul unui mic parc dendrologic. Parcul este constituit din arbori seculari de stejar, frasin, carpen, castan si tei. (...)

Casa memoriala I. I. Mironescu

Casa în care s-a născut şi a locuit  doctorul şi scriitorul I. I. Mironescu din Tazlău, judeţul Neamţ a fost amenajată în anul 1969 ca muzeu şi expoziţie permanentă. Cuprinde obiecte personale, fotografii, schiţe, cărţi şi mobilier care au aparţinut medicului şi scriitorului I.I Mironescu.   De la rudele scriitorului (sora, fiica, nepoţi) s-au recuperat unele documente, scrisori de familie, însemnări ale autorului, cărţi şi fotografii. În anii 70, pe baza acestora, la iniţiativa şi cu contribuţia fiicei scriitorului, Rodica Mironescu, şi a altor tăzlăuani iubitori de cultură s-a reuşit amenajarea Casei memoriale. În cele două săli nu se află documente catalogate în felul unui muzeu organizat, ci s-a urmărit reconstituirea unei fărâme din modul de viaţă al Tazlăului interbelic. Astfel, a fost reconstruită camera de lucru a scriitorului cu mobilierul originar, obiectele personale, (...)

Casa memoriala Ion Creanga

     Trecând podul peste “Ozana cea limpede şi frumos curgătoare”, ajungem la Humuleşti, localitate cunoscută din “Amintiri din copilarie” a lui Ion Creangă, astăzi cartier al oraşului Târgu Neamţ. Pe strada Ion Creangă nr. 8, Casa memorială “Ion Creangă” păstrează vie amintirea scriitorului. Marele povestitor a scris despre satul Humuleşti, în care s-a născut, că este un “sat mare şi vesel, împărţit în trei părti, care se ţin toate de una: Vatra Satului, Delenii şi Bejenii ...; sat vechiu răzăşesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul şi unul, cu flacai voinici şi fete mândre ...” Casele din Humuleşti sunt şi acum mari şi frumoase, iar in centru, la intersecţia drumurilor, se află biserica şi şcoala, în faţa căreia este statuia lui “Ion Creangă”. Construita în (...)

Casa Memoriala Mihail Sadoveanu

     Cine mai simte româneşte, cine iubeşte frumosul şi cine vrea să fie purtat de vocea lui Sadoveanu în lumea miraculoasă a versului eminescian, trebuie să treacă pragul casei memoriale “Mihail Sadoveanu” de lângă Schitul Vovidenia. Scriitorul a locuit timp de 17 ani în clădirea actualului muzeu, deoarece casa constituia reşedinţa sa de vară.      În toate camerele din casă se poate asculta, prin intermediul sistemul audio, vocea lui Mihail Sadoveanu recitând versuri din Mihai Eminescu. Este foarte interesant de văzut pălăria şi pelerina care i-au aparţinut scriitorului şi cu care a făcut ultimele fotografii, biroul, suportul de stilou pe care l-a purtat în orice loc în care a locuit, toate cele 100 de volume pe care le-a creat, obiecte de mobilier aşezate în acelaşi loc în care erau aşezate şi pe vremea scriitorului, biblioteca şi multe (...)

Casa memoriala Simion Florea Marian

Casa memorială Simion Florea Marian Suceava a fost inaugurată oficial, ca şi instiţuie muzeistică, în iunie 1974 şi oferă vizitatorilor ambianţa de epocă în care a trăit şi a creat academicianul Simion Florea Marian (1847-1907), folclorist şi etnograf de renume internaţional.   Clădirea, construită în secolul al XVIII-lea, este una dintre cele mai vechi case ale Sucevei şi a aparţinut iniţial baronului Kapri, de la urmaşii căruia Simion Florea Marian a cumpărat-o în 1884.   Muzeul memorial Simion Florea Marian, folclorist si etnograf, membru al Academiei Romane, este organizat in casa care a fost cuparata si restaurata de el insusi.   Fondul muzeistic cuprinde aproximativ 10.000 piese reprezentând documente personale, fotografii de epocă, cărţi-ediţii princeps, periodice şi scrisori ale unor mari personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti.   Clădirea, construită (...)

Casa memoriala Veronica Micle

Construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea din lemn şi cărămidă, în cel mai autentic stil românesc, cu tindă şi trei încăperi la stradă, casa a fost lăsată în posesia Veronicăi Micle ca zestre şi moştenire de la părinţii săi. În anul 1850 casa a fost vândută doamnei Ana Câmpeanu cu 100 de galbeni. Anul 1864 a găsit-o pe Veronica în casa care i-a fost donată ca zestre de nuntă la căsătoria sa cu profesorul Ştefan Micle. În anul 1886 casa este donată Mănăstirii Văratic, fiind folosită de maicile care primeau îngrijire la Spitalul din Târgu Neamţ, aşa cum scrie în Actul de Danie: “Eu subsemnata Doamnă Veronica Micle cu domiciliul în Sf. Măn. Varatic / ... donez de a mea bună voie Sf. Măn. Varatic / ... / casa mea mobilată, cu toate atenansele situată în Târgu Neamţ pe Uliţa Mare (Str. Ştefan cel Mare nr. 12) / ... / în (...)

Cetatea de scaun a Sucevei

Cetatea de Scaun a Sucevei, întâlnită şi sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate aflată la marginea de est a oraşului Suceava (în nordul României). Ea se află localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălţime de 70 m faţă de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea întreaga vale a Sucevei. Este preferată folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei şi nu a celui de Cetatea Sucevei, deoarece în Suceava au existat două cetăţi: Cetatea de Scaun şi Cetatea de Apus (Cetatea Şcheia), ambele fiind construite de domnitorul Petru I Muşat (1375-1391).   Cetatea Sucevei făcea parte din sistemul de fortificaţii construit în Moldova la sfârşitul secolului al XlV-lea, în momentul apariţiei pericolului otoman. Sistemul de fortificaţii medievale cuprindea aşezări fortificate (curţi domneşti, mănăstiri cu ziduri înalte, precum şi cetăţi de importanţă (...)

list_obiectiv de la 1 la 10 din 76