Umblatul cu ursul
Spre deosebire de Capră, această datină e întalnită doar în Moldova, de Anul Nou. S-a avansat
chiar ipoteza ca la originea ei s-ar afla un cult traco-getic.
Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal ucis, împodobită în
dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Alteori, masca este mai simplă : capul ursului se confecţionează
dintr-un schelet de lemn acoperit cu o bucată de blană, iar trupul dintr-o pânză solidă, astfel
ornată încât să sugereze perii maronii caracteristici.
Masca este condusă de un "Ursar", însotită de muzicanţi si urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul "puiului de urs").
Aţâţaţă de ursar ( "Joacă bine, măi Martine,/Că-ţi dau pâine cu măsline"), în răpăitul tobelor sau
pe melodia fluierului, ţinându-şi echilibrul cu ajutorul unui ciomag, masca mormăie şi imită paşii
legănaţi şi sacadaţi ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Jocul său trebuie să fi avut, la
origine, rolul de a purifica şi feritiliza solul în noul an. Reprezentaţia se încheie cu obisnuitele urări
adresate asistenţei.